Cine nu a intalnit oameni falsi?

Oamenii falşi promit uşor. Şi la fel de uşor te dezamăgesc. La fel de uşor îşi pierd integritatea. La fel de uşor le păleşte caracterul. Şi tot la fel de uşor devin nişte nimicuri.

Adevărul se stinge cu fiecare secundă, cu fiecare minciună ce stoarce şi ultima fărâmă de omenie. Dar tu acel om fals stai si negi, ma aprobi dar nu iti dai seama, despre voi acesti oamenii falsi as putea sa scriu o carte despre voi si despre ceea ce sunteti voi in fata sunteti cei mai buni ascultatori dar in gandul vostru si pe la spate ati vrea sa vedeti persoana din fata voastra distrusa fara nici o sansa.

 

Oare cine sa nu a intalnit oamenii falsi? Cine nu s-a mânjit cu problemele altora pentru ca apoisă rămână singur în fața loviturilor primite de la viață? Cine nu a pierdut prietenii pe drum, cine nu s-a îndepărtat de oameni dragi, oameni care au ales alte drumuri și au uitat de unde plecat? Cine nu a simțit ce înseamnă să ajuți cu un sfat dar apoi să primești indiferență și reproșuri? Cine nu a savurat din invidie, răutate și falsitate?Cine nu s-a simțit părăsit pentru că la un moment dat nu avea ceva de oferit, deoarece trecea printr-o perioadă mai grea?

Să legi prietenii este greu. Se spune că există prietenii care pot dura o viață, o perioadă sau câteva luni. Există prietenii care se formează după ani lungi, prin care cei doi se cunosc, știu de unde au plecat, au întâmpinat împreună greutățile vieții, s-au sprijinit unul pe celălalt ca apoi să se îndepărteze fizic, nu sufletește. Am auzit despre aceste prietenii și le-am considerat basme minunate, pentru că acești oameni deși nu se mai văd, ei nu se pierd și atunci când se întâlnesc parcă nu-i mai poți desprinde. Sunt povești rare dar sunt incredibile.

Apoi există prieteniile care durează o simplă perioadă; noi oamenii simțim nevoia de a găsi un cuvânt pentru oricare sentiment, impresie sau legătură față de un om sau un obiect. Pe această persoană o numim cunoștință. Timpul unește sau desparte oameni; în momentele grele oamenii se leagă unul de celălalt pentru un interes comun, altfel fiecare ar continua pe propria stradă nepăsător, pentru că ceea ce nu ne lovește direct parcă nu ne mai interesează.

Oamenii care ne sunt alături în momentele grele sau pur și simplu ne cuceresc prin anumite comportamente, devin prieteni. Atunci demonstrăm prețuirea și respectul nostru prin întâlniri, povestiri și sfaturi. Există oameni care trec prin grădina noastră doar pentru a ne învăța mici secrete despre flori și pomi; oameni care intră în viața noastră pentru a ne arăta unde greșim și ce mai putem schimba. Apoi dispar. Ei nu fac gălăgie, nu pretind nimic.

Oamenii sunt un mister, de multe ori devin vulnerabili în fața altora, mai ales când au de a face cu sentimentele. Este ușor să spui că ești puternic, este ușor să ascunzi câteva lacrimi, este ușor să eviți privirile altora. Drag cititor, adevărul este că suntem mai fragili decât o floare, pentru că și aceasta rezistă sub ploaie și vânt. Când vine vorba de sentimente, parcă suntem o păpădie părăsită într-un câmp.

Câteodată greșim, oferim altora ocazia de a ne controla bunadispoziție, deși aceștia nu realizează sau altori o fac intenționat, pentru a ne face să suferim. Când iubim, punem în palmele persoanei iubite, al nostru destin. Suntem atât de orbiți încât parcă nu ne interesează ce vor face cu această iubire, deși realizăm că fericirea noastră depinde de un alt om.

Suntem fragili, de multe ori picăm și nu ne mai putem ridica. E ca și cum cineva te lovește de infinite ori iar tu trebuie să te ridici. Astăzi realizez că nu mai am răbdarea de altădată; nu mai mă aștept la nimic, nu mai vreau nimic din ceea ce n-am obținut prin munca mea, nu mai alerg după oameni, nu mă mai obosesc cu explicații, nu mai încerc să-i mulțumesc pe toți dar știu că orice s-ar întâmpla, nu mă voi schimba, nu voi renunța la principiile mele doar pentru că cineva, cândva, mi-a târât sufletul prin mocirlă. Nu mă voi schimba, voi continua să fiu un om bun și modest pentru că nimeni nu mă poate transforma în ceea ce nu sunt.

Trăim într-o junglă și în pericol sunt oamenii cu suflet bun. Fiecare pentru el, regula principală este să nu pretinzi, să te pregătești sufletește pentru orice, să ai curaj și să nu renunți la vise, să nu te schimbi și în oricare ocazie, nu uita: fii tu.