Ajunge

Sunt atâtea întrebări, unele cu răspunsuri,dar cele mai multe fără nici un răspuns, aștepti, cauti răspunsuri dar nimic.

Dar tu suflete tu trebuie sa ști ce se întâmplă, ce se întâmplă cu noi. Unde ne sunt visele, unde ne sunt gândurile pe care le făceam.

Oare le-am dat uitări? Încă o întrebare apare, dar am o idee haide sa ne revenim sa fim noi ca altadata sa fim acel ocean de fericire și o mare de zâmbete.

Sa simțim din nou căldura de altadata. Da îmi e doar, îmi e dor de toate momentele când vorbeam cu tine când știam ce e cu adevărat, acum sunt doar întrebări. Rupe acel lant și evadează ieși la lumină din întunericul acela, nu te lasa ucis, nu, nu am sa iti dau voie

Pentru ca sunt aici, aici s-a lupt sa vedem din nou lumea, sa simțim din nou bucuriile. Dar acum iti spun prin jurământ și legamant ca vom fi precum pasărea Phoenix, vom renaște din propia cenușă.

Ajunge, ajunge e timpul sa ne ridicam.

Autor Stoia Laurențiu.