Traditii din Tara Fagarasului

Publicat pe Actualizat pe


Ţara Făgăraşului este una din cele mai vechi şi importante zone de locuire compactă românească din Transilvania. Ea face parte din salba de „ţări” româneşti subcarpatine, care au asigurat intrarea în istorie a poporului român. Situată în centrul teritoriului de locuire românească, Ţara Făgăraşului a deţinut un loc corespunzător în istoria societăţii medievale româneşti.

Ceata de feciori
Cel mai cunoscut obicei din Ţara Fãgãraşului, ceata de feciori, dateazã din moşi strãmoşi şi este de multe ori singurul care se mai pãstreazã cu sfinţenie în satele din zonã. Ceata de feciori este compusã din tineri cu stagiul militar satisfãcut, în majoritatea satelor din Ţara Fãgãraşului. Aceştia aleg o gazdã, care de cele mai multe ori este casa unui fecior care face parte din ceatã. Tinerii se adunã la gazdã pentru prima datã pe 6 decembrie, chiar în ziua de Sfântul Nicolae, când se stabileşte ce funcţie are în ceatã fiecare fecior.

266x186-images-stories-dacicool-romania_mea-povesti_de_viata-traditii_de_sarbatori_din_fagaras-obiceiuri-de-sarbatorile-de-iarna-in-fagaras

Când ceata este la gazdã, steagul se arboreazã fie la podul casei, fie la poartã, înãlţat pe o prãjinã foarte înaltã. Cei care nu fac parte din ceatã au dreptul, dacã sunt în stare, sã „fure” steagul (îl pot smulge din mâna stegarului sau a celui care îl joacã). Dacă reuşeşte sã fugã cu el fãrã a fi prins pânã la cârciuma satului, înseamnã cã a câştigat, şi în acest caz ceata trebuie sã rãscumpere steagul, plãtind atâta bãuturã cât cere învingãtorul (de obicei 10-20 litri de vin sau 5-10 litri de rachiu).
Este o mare ruşine pentru ceatã dacă i se furã steagul, pentru cã acesta trebuie pãzit cu cea mai mare atenţie. Obiceiul steagului nu mai este pãstrat decât în foarte puţine sate din Ţara Fãgãraşului.

498_1065608593484151_6399796813584979242_n
Steag Ceata Ileni

In prima zi a sarbatorii Nasterii Domnului, cetasii merg la biserica imbracati in costum national, unde ii colinda pe credinciosii veniti la slujba. Feciorii si fetele din ceata, in prima zi a sarbatorii, scot jocul la caminul cultural. Acolo merg toti satenii si petrec alaturi de cetasi. „Jocul“ se tine in toate cele trei zile de Craciun, pe 2 ianuarie, de Boboteaza si de Sfantul Ion. Ceata se „desface” dupa Boboteaza, pe 7 ianuarie.

 Colindatul
Pentru ca feciorii sã poată pleca la colindat trebuie sã tocmeascã lãutari. Lãutarii se tocmesc din timp, iar dacã nu existã lãutari în sat, ei sunt aduşi din alte localitãţi şi nu vin decât în Ajun de Crãciun. De obicei se angajeazã unul sau doi muzicanţi (unul neapãrat cu clarinetul). În ultima vreme se tocmeşte chiar o formaţie de lãutari, compusã din 3-5 persoane (clarinet, vioarã, trâmbiţã, tobã), dupã cum se gãseşte şi dupã cât doresc feciorii sã cheltuiascã. Lãutarii stau la gazdã, mãnâncã şi beau împreunã cu ceata.

 Jocul cetei
Tot în prima zi a sãrbãtorii Naşterii Domnului, cetaşii merg la bisericã îmbrãcaţi în costum naţional, unde îi colindã pe credincioşii veniţi la slujbã.

Portul cetaşilor
Feciorii din ceatã se îmbracã cu portul popular specific iernii, format din: cioareci, cãmaşã, pieptar, hainã (recãl) şi cizme. Pe cap poatã o cãciulã, care în majoritatea satelor este împodobitã cu o „vâstrã“. Vâstra era confecţionatã pe vremuri în fiecare an de fetele din ceatã din flori artificiale, pene de pãun, busuioc şi oglinzi.
Acum,feciorii poartã vâstrele confecţionate de mamele şi chiar bunicile lor.

 Viflaimul
În ajun de Crãciun, localnicii din cea mai mare parte a Ţãrii Fãgãraşului aşteaptã colindul cu Viflaimul, un alt obicei specific zonei şi pãstrat de copii. Cel mai bine este pãstrat acest obicei în satul Voivodeni.
Viflaimul este o bisericã în miniaturã, realizatã în totalitate din lemn şi acoperitã cu crengi de brad, hârtie coloratã şi foarte multe iconiţe.
În ziua de Ajun, copiii se adunã în capãtul satului, merg din casã în casã şi dau „Bunã Dimineaţa la Moş Ajun”.

 Steaua
Steaua este un alt obicei vechi practicat de copii. Aceştia merg la colindat purtând cu ei o stea confecţionatã din lemn, hârtie creponatã, oglinzi şi iconiţe. Acest obicei vrea sã aminteascã de steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a cãlãuzit pe cei trei magi. Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantinã ortodoxã, altele din literatura latinã medievalã a Bisericii Catolice şi multe din ele chiar din tradiţiile locale.

Irozii
Este un obicei popular, dar în acelaşi timp este şi o piesã de teatru în care este simbolizatã venirea crailor de la Rãsãrit care sunt cãlãuziţi de o stea, la locul Naşterii Domnului. Piesa de teatru este pusã în scenã în cea mai mare parte în biserici. Actorii sunt copiii, care au diferite roluri. Unul este împãratul Irod, alţi trei copii sunt magii, unul este ciobanul, iar alt copil este un ostaş.
Aceastã piesã pune în evidenţã şi momentul când împãratul Irod dã ordin ostaşilor sãi sã fie omorâţi toţi copiii, cu speranţa cã şi pruncul Iisus va fi ucis.

Pluguşorul
Pluguşorul copiilor este un obicei strãvechi, preluat din Moldova, legat de manifestãrile agrare ocazionate de întâmpinarea noului an. În ajunul Anului Nou cetele de copii intrã din casã în casã sã ureze bunãstare, purtând bice din care pocnesc, clopoţei, tãlãngi etc. Urarea este un lung poem în versuri care prezintã succesiunea muncilor agricole – de la aratul ogorului pânã la coptul colacilor. În zona noastrã, obiceiul este practicat numai de copii.

 Sorcova
Obiceiul este pãstrat tot de copii, cu ocazia întâmpinãrii Anului Nou. Sorcova este purtatã de obicei de cãtre un bãiat, iar gazdelor li se adreseazã urãri de sãnãtate, belşug şi prosperitate. Copilul face aceastã urare cu o ramurã de brad împodobitã cu betealã, hârtie creponatã şi nuci poleite.

 La Boboteazã
Boboteaza este ultima sãrbãtoare de iarnã la care ceata mai îmbracã portul popular. Atunci cetaşii, fete şi bãieţi, participã la slujba religioasã, care în cele mai multe sate din zonã este oficiatã pe marginea râului şi nu în bisericã. Atunci preotul sfinţeşte apa şi în unele localitãţi aruncã crucea în râu, pentru a fi recuperatã de feciori. În seara de Boboteazã tinerii merg pentru ultima oarã la joc, pentru cã în seara de Sfântul Ion petrecerea este rezervatã „însuraţilor“.

 Foşnicul
În satele sãseşti din Ţara Fãgãraşului, „Foşnicul“ sau „Balul Însuraţilor“ este obiceiul popular care încheie seria sãrbãtorilor de iarnã. Acesta este de fapt o petrecere a întregii localitãţi la care merg doar cuplurile cãsãtorite, îmbrãcate obligatoriu în costume populare. Sãtenii duc cu ei mâncare şi bãuturã, pe care o împart între ei, danseazã şi se distreazã pânã la ziuã. Foşnicul este organizat în jurul zile de 24 ianuarie şi simbolizeazã bucuria unirii lui Cuza. Din acest motiv, în unele sate, la ora 12.00 noaptea se joacã Hora Unirii. Obiceiul mai este acum practicat în fiecare an la Crihalma, Cuciulata, Bãrcuţ şi alte câteva sate în care au locuit saşi.

Anunțuri

16 gânduri despre „Traditii din Tara Fagarasului

    HopeLess a spus:
    21 Decembrie 2016 la 8:26 am

    Frumoase obiceiuri! Romania, in general, are datini frumoase. Pacat ca multe din ele s-au pierdut de-a lungul timpului…

    Apreciat de 1 persoană

      xcs-UL a răspuns:
      21 Decembrie 2016 la 10:58 am

      Multumesc frumos. Da este adevarat Romania are foarte multe traditii minunate , dar toate acestea se uita si nu face nimeni nimic sa le readuca inapoi. Ceea ce este foarte trist.

      Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:00 am

        Cu drag! Da, asa este… se pierd treptat si este trist.

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:03 am

        Si de aceea sper sa mai existe oamenii, care pot face ceva in legatura cu asta. Sa nu se piarda ceea ce ne reperezinta pe noi , este mostenirea noastra care trebuie dusa mai departe , data mai departe din generatie in generatie.

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:06 am

        Frumos ceea ce spui, dar in acelasi timp putin cam… utopic. „Din generatie in generatie” spui… dar care generatie? Nu vezi ca sistemul asta nu ofera nimic tinerilor si generatiile care vin din urma nu mai au niciun viitor in tara lor? Atunci se pierd si traditiile pentru ca toti emigreaza prin cine stie ce colt al lumii… Pacat, dar asta e realitatea.

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:09 am

        Dar e foarte adevarat ceea ce spui, dar totusi daca avem un sistem asa cum este el si transforma tot ce atinge in rau.
        Prin noi ar trebui sa inceapa schimbarea aceasta, dar inca sunt oamenii care aceepta acest sistem si nu fac nimic in privinta asta.
        Astepta ca totul sa se schimbe de la sine, dar ideea e ca noi trebuie sa incepem schimbarea.

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:12 am

        Da, ai perfecta dreptate!! Dar toti se complac in mocirla sau pleaca peste hotare. Nimeni nu sta sa lupte. Sa faca o schimbare.
        Lumea e inca prea comunista in gandire si va dura multi, multi ani pana ca Romania sa intre si ea in Occident.

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:17 am

        De 27 de ani suntem mintiti fara nonsalanta , manipulati din toate punctele de vedere. Si inca noi aceeptam ideea asta si trecem cu vederea. De ce? Pentru ca de fiecare data cand sunt alegeri , asa zisi nostri politicieni, vin cu promisiuni si cateva plase si le inchid gura tutoror , iar dupa aceea isi dau seama ca nu e ok ce au facut .. Deci cum spui si tu, gandirea e prea slaba! 😦 Trist dar adevarat.

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:25 am

        Exact… trista, dar adevarata… asta e realitatea din Romania… ca vorba aceea „e o tara frumoasa, pacat ca e locuita”…

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:28 am

        Foarte adevarat , nu am de ce sa te contrazic e purul adevar! Ai foarte mare dreptate in ceea ce spui. 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:30 am

        🙂 Se pare ca amandoi avem dreptate… Si cu ce ne ajuta asta? Ce putem face?

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:32 am

        Ideei ar fi , doar trebuie puse cap la cap si poate o sa rezulte ceva frumos . Imi poti lasa o adresa de facebook , dar nu pagina ceea personala daca ai , vreau sa tinem legatura.

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:39 am

        HopeLess sunt peste tot. Si pagina blogului, si cea personala.

        Apreciat de 1 persoană

        xcs-UL a răspuns:
        21 Decembrie 2016 la 11:45 am

        Ok atunci lasa-mi un mesaj pe pagina personala o sa o gasesti la mine pe blog. Si o sa tinem legatura ca, acum trebuie sa plec la servciu! 🙂 🙂

        Apreciat de 1 persoană

        HopeLess a spus:
        21 Decembrie 2016 la 11:46 am

        Spor si o zi buna!! 🙂

        Apreciază

    munteanioan a spus:
    21 Decembrie 2016 la 4:19 pm

    A republicat asta pe Cronopedia.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s