Indiferenta doare cel mai tare

Publicat pe Actualizat pe


Astazi vreau sa vorebesc despre „Indiferenta” si ce inseamana ea cu adearavat. Si as vrea sa sa incep printr-o mica povestire pe care am citit-o zilele acestea si pe de alta parte o consider destul de trista , dar o sa va las pe voi descoperiti.

Era foarte frumoasa, genul de femeie dupa care toti barbatii intorc capul. Am intrat repede in vorba cu ea, profitand de faptul ca amandoi eram fumatori. Imi placea sa stau de vorba cu ea. Era vesela, amuzanta, draguta, populara. In timp ce vorbea cu mine, imi arunca niste priviri care ma faceau sa-mi tremure picioarele. Parea ca suntem doar noi doi… desi eram intotdeauna inconjurati de colegi.

Aveam si momente in care nu ne vorbeam, parea ca ne evitam. Urmau apoi zile in care stateam ca prostii si ne uitam unul in ochii altuia si vorbeam despre orice. N-a fost nimic intre noi, eram amandoi implicati in alte relatii.

Mai tarziu, am aflat ca era si foarte desteapta. Toata lumea o aprecia. Incepusem sa colaboram perfect si pe plan profesional. Cateodata era mai greu, incepeam sa vorbim despre proiecte, apoi ne pierdeam in priviri, zambete. Ma simteam bine. Devenisem brusc remotivat la job, abia asteptam sa ajung la birou.

A venit apoi momentul in care am primit o oferta tentanta de a lucra in alta parte. Am acceptat. Speram ca ea sa ma sune, sa ma intrebe ce mai fac, cum e la noul job. N-a facut-o. De multe ori am vrut s-o sun eu. M-am abtinut… ce naiba, mandrie de mascul.

Peste vreo luna, m-am intors la vechea firma sa-mi ridic niste acte. Eram emotionat ca un licean, urma s-o revad. Mi-am vizitat colegii, dar ea parea ca nu ma vede. M-am enervat. Am trecut intentionat pe langa ea. Stiam ca acum ma priveste, dar intentionat m-am uitat in alta parte, prefacandu-ma ca n-o vad. N-a zis nimic, n-a venit dupa mine. Nu ne-am mai vazut sau auzit unul de altul de atunci.

Ne-am revazut intamplator acum cateva saptamani. Era aceeasi fata frumoasa pe care o stiam eu. Am sunat-o in aceeasi zi, am reinceput sa vorbim pe messenger, am invitat-o la masa. Acum eram convins ca urma sa fim impreuna. Dar dupa cateva iesiri in care ea s-a comportat distant, mi-a zis ca nu mai vrea sa ne vedem.

N-am fost de acord, i-am zis ca de data asta voi lupta pentru ea. Ca sunt indragostit lulea de ea, ca n-am de gand s-o mai pierd inca o data.

M-a privit in ochi cu blandete si mi-a zis: „de fapt tu nu ma pierzi acum, ci m-ai pierdut acum 5 ani”. Mi-a zis ca si ea a fost indragostita de mine si ca, desi nu fusesem impreuna, simtea ca eram facuti unul pt altul, ca era ceva special intre noi. Dar nu era sigura, asa ca astepta sa zic sau sa fac ceva.

Si-a amintit si de momentul in care eu m-am intors in firma si am ignorat-o. Mi-a zis ca ar fi preferat s-o urasc decat s-o ignor. Acum timpul a trecut si ca pur si simplu nu mai simte nimic pentru mine.

Am fost trist… inca sunt. Are dreptate. N-am facut nimic si asta regret cel mai tare. Mi-a fost teama de un refuz si se pare ca si ei…

Va las pe voi sa trage-ti singuri concluzile acestei povesti si sa lasa-ti comentarii cum ati procedata voi in cazuri similare cu aceasta.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s